Nostalgie de primavara...

Te-ai dus din nou.Aceeasi nostalgica amintire piere fara sa vrea.O auzi? Te striga! 

Acopera-ti urechile,pana la urma te va surzi.Nu o lua in seama,nu mai are rost.Ieri,cand inca erai posesie a bratelor si a inimii mele, imi pareai atat de dulce,atat de senin si atat de calm...Ieri,cand te puteam strange la piept,cand puteam sa ma joc cu degetele pe pielea ta,cand te puteam saruta pe frunte,cand urmele mele iti ramaneau zile pe piele si in suflet,atunci te iubeam.

Azi "le semeni tuturor la umblet si la port",azi nu mai esti al meu,azi esti departe,atat de departe incat nu mai esti. Ai devenit de neatins,te-ai prefacut in cenusa,te-a dus furtuna de primavara parbusindu-te intr-un abis deodata cu ea,mi-a suflat vant rece in ochi si-n par,mi-a pierit stralucirea verdelui luminilor.Azi,numele tau nu mai imi este familiar,literele cel formeaza se dilata pana cand dispar.Astazi am ars poza cea din urma in care erai al meu,eram a ta.

I don't care anymore if I let you down...