Mi-a adormit octombrie pe obraz
Lovit de vântul rece de noiembrie.
Şi doar să scape de necaz,
S-a învelit cu frunze de septembrie.
S-a aruncat decembrie de pe-un pod
Şi a-nviat la nunta lui ianuarie
Când o mulţime de norod
I l-a adus în dar pe februarie.
Apoi a-nflorit luna lui martie
Şi s-a deschis încet încet,
S-a ofilit în ziua lui aprilie
Când mai se ascundea-n nucet.
Dupa apus,în iunie am renăscut,
Sigură şi plină de-un nou început,
Când iulie se sfia să intre
I-a luat-o august înainte.
Şi vreau să dorm,să mor,să tac,
Căci azi pe toate le-am uitat
Un an întreg în patru strofe
De anotimpuri prinse-n nişte slove.
2 comentarii:
Imi place poemul tau. Mai ales astea doua versuri : "Dupa apus,în iunie am renăscut,
Sigură şi plină de-un nou început,".
Bravo!
multumesc :]
ma bucur ca iti place ^^
Trimiteți un comentariu