Poem in patru anotimpuri :]

Mi-a adormit octombrie pe obraz
Lovit de vântul rece de noiembrie.
Şi doar să scape de necaz,
S-a învelit cu frunze de septembrie.

S-a aruncat decembrie de pe-un pod
Şi a-nviat la nunta lui ianuarie
Când o mulţime de norod
I l-a adus în dar pe februarie.

Apoi a-nflorit luna lui martie
Şi s-a deschis încet încet,
S-a ofilit în ziua lui aprilie
Când mai se ascundea-n nucet.

Dupa apus,în iunie am renăscut,
Sigură şi plină de-un nou început,
Când iulie se sfia să intre
I-a luat-o august înainte.

Şi vreau să dorm,să mor,să tac,
Căci azi pe toate le-am uitat
Un an întreg în patru strofe
De anotimpuri prinse-n nişte slove.

Nesfarsit de infinit...

Azi am plecat la cules de stele,
Ti-am presarat drumul cu ele
Sa poti sa vezi,sa sti,sa faci
Cum de banalitate sa te dezbraci
Si sa vi la mine asa cum esti:
Nebun,visator,plin de povesti,
Zambitor si frumos ca o vara
Ca o clipa de ploaie acolo langa moara
Unde plecam pe raze de soare
Si ne lasam complesiti de-o aura amara.
Vino sa-mi stergi de pe cer stropii de ploaie
Sa usuci vazduhul pe care il inmoaie
Si sa te joci din nou cu parul meu
Sa-l storci,sa il intorci,sa-l impletesti mereu...

Azi vreau sa m-agat pe un colt de luna,
Sa te zaresc si sa-ti trimit stropi de furtuna
Si sa te ridici de acolo mai presus
De nori,de vanturi,de apus,
Si sa stai cu mine pe vecie
O infinitate de nopti si inca o mie...

[Azi a cantat si muza mea . ]

Octombrie - curtezana pala ...

Azi am fost in parc cu intentia de a citi.Si apoi am inceput sa-mi dau palmi deoarece mi-am uitat aparatul acasa. Iar camera mea de la telefon nu s-a ridicat la nivelul pe care il doream.
Anywayz...3 poze mi-au iesit destul de ok,zic eu...Desi as fi vrut sa am Pentax-ul la mine .
Oh well,whatever...Nevermind. We're all human and we make mistakes all the time as well . :]

S-a trezit toamna!

Zambesc,din nou. Mi-a trecut prin minte un zambet, un ras de copil, de fiinta umana fara minte si personalitate formata, care este fericit doar de dragul de a fi.

Totul a pornit in noapte. Am visat numai cuvinte,am visat pagini intregi,am visat carti si volume. Si azi m-am trezit in fata unui perete plin de propozitii. Mi-a fugit privirea prin el si cel mai mult se pare ca mi-a placut estetica substantivului "zambet". E acelasi perete pe care il vad dimineata,acea plansa infinita de sentimente care te face uman dandu-ti puterea de a fi diferit.

Revenind la acel "copil"... n-am facut nimic. Am stat si am zambit in soare.Atat! Perfectiunea unei zile imperfecte: soare cald de vara tarzie,aer slab de melancolie,frunze proaspat ingalbenite, cer clar,plin de stoluri si un vant bland,domol. Cum sa nu iubesti viata? Nu poti sa fi nefericit pe deplin.

Ca nu sti sa apreciezi banalitatea unei zile de joi e altceva.Dar minti de spui ca nu esti fericit.

Azi m-au trecut din nou fiorii.Am stat pe iarba bolnava ce acum isi termina anul,am simtit urmele soarelui de iulie pe pamant,am vazut o albina trecand deasupra-mi si am lasat o buburuza sa se plimbe pe mine.Astazi am adormit la fel ca si natura,care precum e firesc si obisnuit,adoarme in timp ce toamna se trezeste...

[Mi-a bătut azi-noapte Toamna-n geam,
Mi-a bătut cu degete de ploaie...
Şi la fel ca-n fiecare an,
M-a rugat s-o las să intre în odaie...

Ion Minulescu]

Smells like happiness

E ciudat cum toate se imbina astfel incat noi sa ne simtim bine. Raul ajuta binele,binele se supune,iar incet incepe sa emane energia de care inima are nevoie pentru a bate puternic,pentru a oferi senzatia acelor fluturi negri pe care ii simti,ii iubesti,de care ai puternica nevoie,cei ce te fac sa zambesti,sa razi, sa te porti precum un copil,toate acele lucrusoare mici care iti lumineaza fata precum un sarut.

E starea aceea perfecta,de echilibru,de putere,de modestie,de implinire,de euforie. Sunt momentele in care esti drogat cu sentimente,in care nimic si nimeni nu conteaza,in care visul e realitate iar realitatea cosmar.

Sti cum e? E superb! Sa iti poti trece tot trecutul in fata ochilor si sa zambesti,sa iti amintesti toate nazbatiile din copilarie,de primele tale jucarii,de primul sarut,de primul si copilarescul "te iubesc" soptit incet in negura noptii,de prima dragoste,de caldura copilariei,de tot ceea ce m-a facut sa zambesc si inca ma face.

Tot ce ma inconjoara ma duce la visare: ursuletul meu de plus zace pe pat,la fel de "batran" ca si mine,lumanarile ard incet una mai puternic decat cealalta,monitorul ce lumineaza stins camera si hartiile din fata mea ce acum sunt umplute cu litere,cu desene din cele mai ciudate,cu inimioare,cu stelute si cu zambete.

Sti cum e? Sti,sti,sti? :D

Post-break up disaster.

00:38

It's chaos.You know it,the same daily chaos that surrounds me when i wake up,when i slowly open my eyes and loose sleep.Messed up.The make up kit lies on the table,just like the glue i used last time when i wanted to create something real.Near these there are 3 jewels boxes full with earrings and pendants,all of them keeping my player in company.The camera is hanging pointless,full of our pictures.
Even the photos completely lost their energy,they don't shine because no one charged them. I left them.

There's a huge amount of paper sheets and books on the floor with some bloody petals on them.The flowers you brought me last time,they died.My teddies hang decapitated and mutilated by me in a moment of excessive fury.One mourns her head sitting near the couch,the other one stands still in pieces by the entrance.
The portraits have gone,i burned them down yesterday...The candles keep burning since then too,letting their wax flow like tears on the wall's cheek.I left your bracelet on the table,near your dvds. Yes,those ones you forgot here.It's stupid. I'm still hoping you'll come get them so i can see you again.
I'm laying in this disastrous landscape too.You'll see me stretched on the sofa,reading all the word you written to me. You left me.

I let them fall while I'm drowning slowly in another dimension.I can't open my eyes,they're bothered by the candles' light. In the background,our song still plays since last night..."this is how you'll know that my love is still strong..." right. It's repeating since last night,it helps. See? Disorder is so comfortable when you need it.
Now I left myself.

Moment poetic intr-o dup-amiaza de 13.

Azi am ramas fara speranta
Si-o lacrima incet s-a scurs
de pe obraz,pe gat a curs,
Si s-a sfarsit intr-o romanta.

Totul se intampla ieri,
Simtirea ne dadea puteri,
Si ne-ajuta sa tesem vise pe tavan,
Vise pierdute in nean.

Acum piesa s-a terminat.
La fel ca si povestea noastra
Un el si o ea ce au jucat
O dragoste pura si casta.

Am sa scot din buzunar 3 vise
Unul de uitare,de plecare
Unul de fericire,iar altul prea ridicol.

Eu azi incep un nou capitol!

[fallen out of love ^^ ]

My first english poem...

...that was written in those days I could approve I do love. Now,they're just some words,spread in some lines so everything would rhyme...

The truth still streams on my lips
Kissing the lie,touching its hips...
The same 3 words which made me sin
Carry the guilt from which I begin.

He held me close and kept me high,
Touched my fingers with the sky,
Ate my soul and let me dry,
Cold and and trapped within a die.

If you could feel at least today
Feel his embrace from far away
To feel his heart mealt in my eyes
Just feel it here,without no lies...

Bring me the light,give me your heart
Take it away,tear it apart
Show me regret,that's what i need
I just wanna cure him in and within.
 

[<\3 Because I'm broken when I'm lonesome ]

Temporar abandon...

Mi-am abandonat putin blogul cu scuza ca e vara...si am facut o multime de tampenii. 

Insa voi incerca sa trec peste. Cea mai mare tampenie de vara asta? M-am indragostit.Si regret desi el ma iubea.

Asta este. Sunt o scriitoare,simt ca sa pot scrie,si imi sterg sentimentele precum cuvintele.

[Nu se poate susţine stupiditatea că nu există cauze şi adevăruri care să merite să te pasionezi pentru ele, că totul e relativ şi indiferent, în raport cu... eternitatea. C.P.]

Praf de furtuna.

Vine precum notele de chitara

Un Sol si un Si pe vazduh de seara,
Un Re si un La,un Mi si un Fa,
O cutie cu vise,cu usile deschise...

Se lasa purtat de vant si de soare
Se inalta in calea fara scapare
Si-atunci cand ajunge la steaua fara nume
Cade incet peste intreaga lume.

L-am intalnit atunci cand m-a atins pe fata,
M-a mangaiat cu o caldura de gheata
Si a pierit cand s-a uscat pe piele ,
Pe obraz si pe umar a lasat scris:
“La revedere...”

Mi-a intrat in ochi si mi-a lasat o lacrima,
Un strop de nor si un pic de apa,
A plecat cu vantul cel din urma
Fara sa stie a cui viata o curma.

Si iarasi a plecat,
Lasand in urma ploaie
Un tunet,un fulger,o mica vapaie,
Praf de furtuna,
Cu iz de vreme buna.

13 mai 2009

Have you ever thought about...?

Te-ai gandit vreodata,asa din intamplare,cum ar fi,sau mai bine zis: cum nu ar fi daca tot ceea ce cunosti si de care esti absolut constient sa nu fie deloc asa?

Cum ar fi sa traiesti pe vremea acelor vrajitoare medievale sau sa fi unu din soldatii romani ai legiunii a 5a XYZ?

Ti-a trecut,oare,prin cap sa te gandesti cum ar fi sa nu fi tu? 

Sa zicem ca ai fi o ...  bibliotecara batrana dintr-un orasel uitat de lume in care preocuparile celorlati te izoleaza si nu iti ramane nimic inafara de cartiile pe care le vei vedea in fiecare clipa petrecuta in acea camera ingropata in memorie?

Sau poate vei fi un eschimos,inconjurat de gheata,frig,iarna si intuneric?

Te-ai gandit vreodata in mod serios la viitorul tau?Toata lumea pune presiune asupra ta sa iti hotarasti meseria pe care o vei urma in viata,facultatea si studiile par a fi tot ce conteaza in momentul de fata in viata unui tanar.

Eu stiu ce vreau sa devin: eu vreau sa fiu o amintire.Vreau sa imi petrec fiecare clipa[vie sau moarta] in mintea cuiva care sa poata spune ca am lasat o amprenta asupra lui.Mi-ar placea sa fiu amintita pentru a sti ca am fost cineva in lumea asta.

Faima,bani,o slujba bine platita...la ce ma ajuta toate astea daca nu ma reprezinta?Tot ce vreau este sa inviu atunci cand cineva va zice: "Da,am cunoscut'o ..." Parerea nu conteaza[desigur,mi-ar placea sa las o impresie pozitiva tuturor dar e cam imposibil],insa ma voi simti vie pe veci atata timp cat voi fi amintire.Si asa m-as simti implinita.

[Smile,empty soul.You might never see tomorrow's light.Enjoy today's one]

Simple things...

Sunt complicată? De ce sunt complicată?

Nu sunt!

Considerăm o persoană complicată atunci când nu o înţelegem.Nu pretind sa fiu înţeleasă,pretind însă a fi apreciată corect.Nu subestimată.Nu supraestimată.

Imi incep dimineata ca si multa lume.Ceasca mea ma binedispune.

Ziua de azi m-a facut sa inteleg cat de mult conteaza pentru mine lucrurile acelea marunte care te fac sa zambesti dincolo de sclipirea aceea fericita a ochilor atunci cand te asteapta o surpriza.

Imi place sa ma prefac.Nu ca as fi importanta,imi place sa vad cum ar fi sa fiu ... altcineva! Incep sa ma cunosc cunoscandu-i pe ceilalti.Incep sa ma deosebesc,incep sa am lumea mea.

Imi place sa vad lumea prin acei ochelari roz,imi place sa privesc dincolo de ceea ce vad,imi place sa stiu mai mult decat ce trebuie.

Azi un val de caldura m-am cuprins.Aveam tot ce imi trebuie: o carte , ceva de rontait si aerul de primavara. La un moment dat,pisicuta mea a venit si a inceput sa se joace,adormind langa mine.Apoi am privit in jur: 

-la stanga apusul 

-din dreapta aerul racoros al noptii

-in spate o multime de papadii

-in fata parculetul plin de flori

-iar deasupra...deasupra cerul albastru pictat cu muguri cruzi de frag si flori albe de cires amar...

M-am uitat adanc in ochii ei.M-am pierdut gandindu-ma cum a fi sa fiu o pisica?

Dar o pasare?

Dar un peste?

Raspunsuri pe care nu le voi afla niciodata.Nu m-am intristat.

Lucrurile simple sunt atat de comune pe cat sunt de frumoase.

La fereastra ninge floare de cires amar...

Iubit-am oare?

Am iubit oare vreodata?

Wow!Ce subiect interesant.Nu scriu in numele meu,scriu pentru cei ce imi seamana.

Iubit-am oare vreodata incat sa vreau sa imi dau viata pentru o persoana?Chiar am simtit acei fluturasi agitandu-mi starea?Chiar mi s-a intamplat sa visez mai mult decat prevede legea?Chiar mi-a tremurat inima la auzul unei voci? Chiar imi vibra vocea cand ii ziceam "Te iubesc!"? Spuneam adevarul? 

Chiar am iubit?

Nu.N-am iubit inca.Nu am simtit nevoia de a ma sacrifica pentru cineva doar pentru ca ma lua in brate,doar pentru ca stia sa ma alinte.

Faptul ca se putea juca oricand cu parul meu sau pentru ca aveam incredere in el nu insemna ca pentru el as fi facut orice.

"Nu am iubit in asta viata

Decat recea fiinta de gheata

N-am iubit decat o trecatoare,

O umbra de speranta

Cu chip de muritoare..."

Nostalgie de primavara...

Te-ai dus din nou.Aceeasi nostalgica amintire piere fara sa vrea.O auzi? Te striga! 

Acopera-ti urechile,pana la urma te va surzi.Nu o lua in seama,nu mai are rost.Ieri,cand inca erai posesie a bratelor si a inimii mele, imi pareai atat de dulce,atat de senin si atat de calm...Ieri,cand te puteam strange la piept,cand puteam sa ma joc cu degetele pe pielea ta,cand te puteam saruta pe frunte,cand urmele mele iti ramaneau zile pe piele si in suflet,atunci te iubeam.

Azi "le semeni tuturor la umblet si la port",azi nu mai esti al meu,azi esti departe,atat de departe incat nu mai esti. Ai devenit de neatins,te-ai prefacut in cenusa,te-a dus furtuna de primavara parbusindu-te intr-un abis deodata cu ea,mi-a suflat vant rece in ochi si-n par,mi-a pierit stralucirea verdelui luminilor.Azi,numele tau nu mai imi este familiar,literele cel formeaza se dilata pana cand dispar.Astazi am ars poza cea din urma in care erai al meu,eram a ta.

I don't care anymore if I let you down...

Reality is sorrounding us.

10.03.2009

09.03.2009

Şofronea.

Lumea vazută de pe fereastra mea.

[not manipulated]

Scoala,soare,sport:D

Asa deci:

Locatie: Liceul Teoretic ,,Vasile Goldis"[in curte mai exact]

Ora: de sport

Cu cine? cu ele:

Ce facem?

Girls just wanna have fun!

~yup!

~deci , nu comentez.O sa iau bataie pentru ca am pus poza ~n-as fi pus-o din cauza expresiei mele dar mi-a placut cum a iesit Bia~umbre,bla bla-uri

~da. excelent:))~hug sufocant:))

~my preciousss

~Titanic re-reloaded

~Twilight , Sofiiia + ceasul care face biiip la fix:)) [Andreea prin spate] 

~I'm going to kill her.You die now! iiii!!

~fumoar,bla bla.

~ in clasa,tovarasu' Ceau statea pe tabla.aveam istorie:))

[spring shooting] 

Growing up and going insane!

Poate e doar ceva de moment însă sunt complet ... nu ştiu.Nu-mi definesc starea că sunt interpretată precum o traducere făcută la aiureală.

Am găsit un citat în blogul Nicoletei din "Nopţi Orientale" şi m-a determinat să citesc cartea(cărţile de fapt).Şi am mai găsit un citat interesant pe care doresc să-l împărtăşesc cu o persoana anume:

"A fost marea ta iubire.Prima,nu?!
Să-ţi dau o veste bună.Trece,mă!"
 

Momentele mele mă fac să cred ocazional în iubire iar vârsta nu îmi permite să trec de la stadiul de "presupun!".La început trebuie să recunosc că nu m-a prins cartea.Acum îmi dau seama că e foarte ok.

Azi,spre deosebire cu toate celelalte zile,am ceva cu toţi! Şi vreau să îmi cer scuze faţă de Deni,pe care m-am descărcat puţin...mai mult.Sper că va înţelege.

Dar se mai întâmplă...

...încep să realizez că mă las prea prinsă de tot şi toate...oricum ,nu va ţine mult...

Până şi ruinele vor pieri...

File din Jurnal...

29 ianuarie ; 10 seara
Doare. Nu-mi explic de ce anume, dar doare.
Chiar nu credeam că voi trece vreodată printr-o asemenea stare.Nu e durere fizică,porneşte din piept şi ajunge până în vârful fiecărui fir de viaţă din mine.
Nu e oboseală,nici epuizare.E doar durere.
Poate trece până mâine.Poate e doar temporar.Poate nu doar mie mi se întâmplă.

30 ianuarie ; 9 dimineaţa
E mai bine.Soarele de dimineaţă chiar mi-a făcut un bine.Am uitat durerea de aseară.Parcă nici n-a fost.Însă pe lângă fericirea bruscă cu care m-am trezit,am şi o poftă nebună să aflu ce a fost în neregulă cu mine aseară.Vreau să aflu de ce m-am simţit aşa.
Oricum,am lenevit in pat şi cu greu mi-am luat telefonul de pe noptieră sa văd cât e ceasul.
8:12.Era devreme.Imediat dupa ce l-am pus jos am primit un mesaj.Era de la el.Şi-l citez:
,,Bună dimineaţa,dragă!Ai văzut ce frumos străluceşte soarele?S-a gândit la tine.Sper să ne putem vedea azi.Te-am pupat”
Zâmbesc ca un copil.Mă port prosteşte.Râd.Cânt.Vreau să-mi crească aripi!Vreau să zbor!Vreau să mă pierd printre norii ce picteaza atât de frumos cerul!
N-am stare.Am roşit până în sânge când m-a întrebat mama ce săgeată m-a lovit.

8 seara
L-am văzut.Doamne,nu mă recunosc!Nu-mi vine să cred că ma pot purta atât de imatur!Parcă aş avea 3 ani.Mă uit pe geam şi îl văd pe el.Mi-a pierit somnul.Mă pun să citesc,dar îl văd printre filele îngălbenite de vreme ale cărţii.

1 februarie ; 7 seara
Azi a fost o zi minunată.Minunat de dezamăgitoare.Soarele neobişnuit de cald şi vântul mlădios m-au făcut să am chef să înalţ zmeul pe care îl păstrasem de câţiva ani încoace. L. a început să râdă şi mi-a zis: ,,Nu crezi ca eşti cam mare pentru asta?Mâine te vei juca cu păpuşile sau ce?”
Aşa de mult contează vârsta?M-am săturat să aud : ,,Eşti încă copil.”, ,, Eşti prea mică pentru astea.” , ,,Şi eu eram atât de naivă când eram de vârsta ei.”

2 februarie ; 10 dimineaţa
Iar zâmbesc.Sunt fericită,dar n-am motiv.E necesar?
Parcă nu sunt eu zilele astea.Îmi schimb starea de parcă sunt nehotărârea in persoană.Vreau să ma plimb.Când ies îmi amintesc de cartea pe care am lăsat-o neterminată pe masă.Vreau să ies cu C..Mă plictisesc.Nu mai am primit nici un mesaj de la el.Nu mă afectează.Credeam că simte ceva pentru mine,dar n-a fost aşa.Ghinion.
Trebuie să recunosc că-mi pasă.Şi de aceea nu îmi înţeleg zâmbetul.Ar trebui să fiu tristă.
Mă rog.Plec să mă plimb.E prea plăcut afară pentru suferinţe inutile.

11 seara
Eram cu C. când am primit un mesaj de la el.Îşi cerea scuze pentru tăcerea lui şi m-a întrebat dacă vreau să-l văd.Am acceptat şi regret.A fost tăcut şi rece.
Prefer să îl evit.Şi asta voi face,nu are rost.Şi oricum,la vârsta mea se zice că iubirea-i o iluzie.Mă simt bine.Ieşirea cu C. mi-a făcut bine.


3 februarie ; 2 după amiaza
Mi-e dor de şcoală.Mi-e dor de pauze.Mi-e dor de tot.Plictiseala chiar mi-a făcut un dor teribil.Vreau să sar în braţele lui C.,vreau să râd cu lacrimi,vreau să şoptesc,vreau s-o aud urlând pe profa de franceză,vreau să îmi revăd colegii,să cânt melodii lente prin şcoală, vreau să mă cert cu băieţii din clasă când vine vorba de jaluzele,vreau...
L-am întâlnit pe V. La magazin azi.Simpla sa prezenţă m-a indispus.Ipocrizia sa îmi face zâmbetul să piară.Dar am uitat deja.Am mai primit un mesaj de la el.S-a scuzat pentru comportamentul său de ieri spunând că nu era în apele lui.Îl cred,nu am de ales.

9 seara
A venit să mă vadă.Total neaşteptat,total neanunţat.M-a surprins,într-un mod foarte plăcut.Am ieşit să ne plimbăm.De data aceasta a fost total diferit de ultima oară când ne-am întâlnit.Am râs,am vorbit nevorbite şi nebănuite făcând haz de adulţi şi de problemele lor gigantice şi exagerate.Mi-a spus că se simte foarte bine în prezenţa mea.Spre sfârşit când m-a condus acasă m-a luat de mână.Simţeam că roşesc până în vârful urechilor.Însă mai departe nu s-a întâmplat nimic.
În orice caz,visez atât de strident încât mă uimesc.E normal.
Poate m-am îndrăgostit.

5 februarie ; 7 seara
Doamne,ce zi grea!Aşteptarea m-a obosit în ultimul hal.Am stat lipită de telefon în cazul în care primeam un mesaj de la el.Nu am primit nimic dar nici nu am îndrăznit să-i scriu eu.Poate şi el asta aştepta.Ceva greu mi-a stat pe inimă toată ziua.

7 februarie ; 6 dimineaţa
Nu pot sa dorm.Ascult muzică.Nu ma mai calmează melodiile mele preferate.Vreau să izbucnesc în nebunie şi să fug acolo unde pot fi eu însămi ,fără să-mi fie frică de părerile celorlalţi.Mă simt obligată sa fiu la fel de murdară ca tot ce mă înconjoară. E teribil să fii mic în lumea celor mari.

8 seara
Până la urmă am adormit.Vremea posomorâtă a acestei după amiezi m-a închis în casă şi mi-a ucis toată buna dispoziţie.Nici azi nu am primit nici un semn de la el.Am început să citesc ,,Notre-Dame de Paris” a lui Victor Hugo.Până în momentul de faţă nu am nici o părere despre carte,însa începutul m-a plictisit puţin.Vreau s-o termin.

8 februarie ; 9 seara
Azi a fost o zi destul de ciudată.Am ieşit cu C. şi cu A. şi m-am simţit destul de bine,puţin ameţită de agitaţie după 3 zile în care am stat închisă în casă.Cred că am răcit.
În drum spre casă m-am întâlnit cu el.Venea să mă vadă.Deja se întunecase şi m-a luat din nou de mână.Ne-am pierdut în vise comune şi în poveşti.De fiecare dată e altfel.De data aceasta la despărţire m-a pupat pe obraz cu o sfiala pe care nu credeam că o poate avea.Îl credeam atât de îndrăzneţ şi s-a dovedit a fi atât de timid.
Când am intrat în casă m-a întâmpinat mama cu un val de urlete.Mă sunase de vreo 3 ori şi telefonul meu s-a stins.N-am auzit-o.Sau mai bine zis,n-am vrut să o aud,îl aveam doar pe el în minte.Nu mai am nici un dubiu,m-am îndrăgostit.
Zâmbesc într-una şi mă port prosteşte.Simt fluturi în stomac ce se zbat să iasă afară,mă gâdilă,mă fac să râd.N-am stare,mă mişc de parcă aş fi băut cafea cu vitamine şi îmi simt obrajii aprinşi iar ochii sclipitori.Radiez.

9 februarie ; 4 după amiaza
M-am trezit hiperactivă.Mi-e dor de el.Vreau să-l văd.
Azi la şcoală a fost minunat la fel ca întotdeauna.Colegii,prietenii,profesorii,de toţi mi-a fost dor şi azi mi-am desfătat privirea uitându-ma la colegii mei şi auzindu-i pe profesori.
După şcoală l-am văzut.M-a condus acasă şi m-a sărutat.
Zbor,plutesc,visez,sunt neatentă,nu pot sta locului,tremur,râd,sar şi simt.Mă simt mai îndrăgostita şi mai visătoare . Sunt încă prea mică să pot zice că iubesc cu adevărat dar cred că sunt pe calea cea bună.

10 februarie ; 9 seara
Citeam al doilea volum din ,,Nopti Orientale” scris de Zully Mustafa şi mi-a atras atenţia un citat: ,,Am ales să scriu despre oameni frumoşi şi despre dragoste. Cu cât n-o găseam, cu atât mă încăpăţânam s-o caut, să scriu despre ea, să iubesc trupuri pe hârtie, să colorez mângâierile cu săruturi, să lipesc buzele în locuri ciudate, să fac amor cu diavolii. Să fur vieţi. Să fur din vieţi.Pentru că nu le pretuiţi. Pentru că vă plângeţi de ele. Pentru că superioritatea voastră nu are nicio acoperire înaintea mea. Pentru că ştiu că de fiecare dată aţi ales prost şi aţi dat vina pe alţii.”
De mult mă tenta să scriu o carte.Mulţi îmi spuneau ca scriu bine şi aş putea avea succes însă ezit.Am toată viaţa înainte să tot scriu.Şi până în acea clipă când voi fi împlinită ca fiind o scriitoare citesc,citesc şi iar citesc.
Şi de asemenea simt că nu voi descrie iluzii şi păreri toată viaţa.
Vreau să trăiesc ca să pot spune ca am făcut-o.Vreau să iubesc,vreau să urăsc,vreau să ghicesc,vreau să aflu,vreau sa râd,vreau să plâng,vreau să ştiu,vreau să fiu,vreau,vreau,vreau...

Vreme trece,vreme vine...

Off,scoala asta.
A mai trecut un semestru.
Si totusi,parca ieri am intrat pentru prima oara in Goldis...


si parca de acum simt ca imi vor lipsi ceaiurile de la bufet...


...muzica din ore...





...timpul pierdut pe geam...




...desenele pe tabla si eseurile amuzante...





...referatele la reli...




...pozele facute la aiureala...







...lollipop-urile:X...



...si baietii care ne enerveaza full-time la ping-pong si la carti...




best days of my life...:))